the only one

"nici nu am o multime de idei care imi flutura prin cap si care sper sa nu se duca odata cu fierbinteala ceaiului pe care il beau.
in fata mea canta multi oameni. is vo 7 cred: voce, chitara, tobe iar muzicuta a plecat. this is my bed time story. clar o sa visez frumos. e cea mai tare sesiune la care am stat pana acum. poate si pt ca sunt singura si totusi.. lumea e mica. "

asta scriam eu aseara in timp ce stateam pe un scaun in big mamou, f aproape de scena. numai acolo am gasit liber. la masa lu' mike. in fata lui john. era 10pm si in loc sa ma duc acasa am trecut pe la acest jam session la care nu am mai fost de mai mult de o luna. in fine. mi-am scos agenda din ghiozdan si un pix ratacit si am scris ce ai citit mai sus. mai mult nu am avut chef. mi-a fost frica, ca am sa uit pana azi cand scriu.si poate am uitat. de ce a fost atat de tare?? ce a fost atat de tare? ei au fost. au cantat de au rupt. in sensul bun al cuvantului. "knocking on heaven's door" si am plecat. am prins ultimul metrou.. ultimul 253.

too many ?

ce e de facut atunci cand vrei sa te ascunzi sub o piatra si in jurul tau e numai nisip?
ce faci atunci cand esti o marioneta si ti s-au innodat atele sau ti s-au rupt? incerci sa le sudezi cu un aparat?
ce faci atunci cand minti? iti tremura buza de jos?
e adevarat ca atunci cand cunosti foarte multi oameni te simti si mai singur?
ce te face sa te porti naspa si sa nu iti dai seama de asta?
unde cautam raspunsuri? in ceilalti oameni sau in noi?
la ce ora te culci diseara?
iti place sa ma tachinezi si sa fiu rea cu tine?
cum vrei sa te sarut? cum vrei tu sau cum vreau eu?
de ce albastru nu e albastru cand e albastru spre albastru si totusi nu destul de albastru? si de ce albastru?
la ce viseaza oamenii? tu? eu?
tu te-ai gandit vreodata la ce esti cu adevarat bun si ce iti place cu adevarat sa faci? ca eu da si nu stiu. nu stiu...
si atunci cand nu stim punem cele mai multe intrebari.. d'aia. acum intelegi?

azi e ziua cand am inceput sa simt

azi nu pot sa spun decat ca nimic, dar absolut nimic nu e intamplator: nu e intamplator ca ne-am intalnit aici si nici in alt oras departe depaaaaaaarte de care iti povesteam acum 5 ani, nu e intamplator ca am simtit ce am simtit pt tine, nu e intamplator ca m-ai facut sa fiu tot ce sunt azi, nu e intamplator ca nu te-am uitat si nu vreau sa te uit, nu e intamplator ca azi am fost egali. in sfarsit m-am simtit in stare sa vorbesc cu tine si sa-ti spun de mine... si de tine. lasand orgoliile deoparte. am vazut in ochii tai mici si negrii si blanzi bucuria. mi-ai dat cea mai calda imbratisare si m-ai facut sa plang de fericire la fel ca in trecut. acum stiu ca ceea ce ai fost pt mine nu e doar un ideal.. stiu ca acea creta inca poate colora inimi, si mai stiu ca peretele pe care te-am desenat e inca viu. esti primul care mi-a legat o ata de martisor care chiar a insemnat ceva. tu esti iubitul meu de martisor... :) cosmarul meu nu mai e cosmar.

i've lost the battle

azi mi-am dat seama ca nu mai simt nimic.
nu mai simt cald, nici rece, nici ud, nici vechi, nici galben, nici miros, nici drag, nici nevoie de tine, nici somn, nici frica, nici dezamagire, nici regret, nici .... nimic.
sunt exact ca soldatul ala al vamii(vechi) care spune ca a uitat sa iubeasca.sau oricum nu a stiut vreodata.
asa e. dar nu ma simt goala sau aiurea.. sau rau sau bine.
e o stare de nestare.
un fel de dezorientare. am doar griji. sa nu ma calce masina. sa nu pierd metroul. sa nu intarzii.
nu mai visez. nu mai sper. nu mai adorm pe mine gandindu-ma la tine.
nu te mai vad in nimeni pe strada.
daca scriu de tine... nu inseamna ca mi s-a facut dor. vroiam doar sa stii.
si sa mai stii ca intr-o zi o sa imi faci cadou inapoi tot ce nu mai am acum. o sa infasori totul intr-o hartie colorata, sau o sa inghesui totul intr-o cutie metalica sau de lemn sau de os, sau o sa imi aduci o punga de cadou, sau chiar si una normala, d'aia de plastic, legata cu un nod mare mare mare. si o sa vii la mine.. si eu.. o sa stii cand sa vii. caci am sa te chem. promit. insa... nu stiu daca o sa strig dupa tine diseara, sau dupa 3, sau maine la pranz .. sau peste 5 ani.

city fairy si vanilla sky.ploaie

este foarte frig afara. nici nu am chef sa ies. ploua... ma gandesc cu groaza cum o sa ies maine din cusca sa ma duc in alta cusca. mda. nimic nou sub soare. sau sub nori. deci a venit intr-un final. as putea sa zic au venit. si toamna si iarna. s-au luat la intrecere si pana la urma si-au impartit teritoriile. am auzit ca in moldova si prin centru ninge. vreau si io zapada. adica sa ma joc in ea, nu sa se sparga acum tavanul si sa acopere orasul cu alb ca o sa fac un atac de panica. plus ca nu s-ar potrivi cu starea mea de acum. de somn. de nesomn. de chef de nimic. de chef de filme. de chef de dulce. nu mai mananc dulce. ce e asta? toata ziua buna ziua dulce. starea mea de acum imi aminteste de acum 2 ani cand m-am uitat la vanilla sky. mi s-a parut foarte tare filmu. mi-au placut culorile, muzica, actorii.. ideea. intelesul. momentul in care m-am uitat. era toamna lunga. acum imi trec prin cap cuvintele de aseara.. lucrurile care s-au intamplat zilele astea.. necheful. melodia cu "u can buy me with a coffee", petreceri.. prieteni cu care trebuie si cu care vreau sa ma intalnesc. poze cu "city fairy".. dormitorul meu devastat. eh, azi arata mai bine. dar e rece. adica ii lipseste clar ceva. am in cap scenarii penibile.. oameni la care ma gandesc. mirosuri. toata coloana sonora de la vanilla sky pe care as putea sa o ascult oricand.. parca i've lost my mojo. for today. imi e dor de "rosu aprins" :)

melodia - Paul McCartney "vanilla sky"

poza. city fairy. by laura :))


ps: am nasu' mare???

ma mut.

pe dracu'. azi a fost cea mai tampita zi ever. adica.... shit happend. ceea ce nu s-a intamplat in 25 de ani de cand stau ai mei in apartamentul ala, s-a intamplat azi.
eram in dormitor, la comp, fericita ca tocmai luasem un film care se gaseste al naibii de greu, si vine ana in dormitor. ne pregateam sa plecam in beker brau sa ne vedem cu laura. ana "nico, aici la piciorul meu, e f cald. vino si vezi"(statea in picioare, cam la 2 pasi de mine)(se auzeau zgomote ciudate de apa sfaraind). si pun picioru si.... fac plici. era apa. multa apa. se sparsese nush ce teava din baie si totul curgea la mine in dormitor. maica-mea a inceput sa se crizeze ca nu mai faceam fata cu atata apa, scurgeam in continuu in lighian fel de fel de somoioage...apa ajunsese la calorifer aka in cealalta partea a dormitorului. parchet NOU inundat. greeeeeat. au oprit apa de la subsol... intr-un final.. am strans toata apa. mi s-a udat cutia cu pantofi. si.. singura mea grija cand am vzt toata apa a fost, logic, sa opresc curentul si sa opresc compul. exact ca in reclama de la flanco sau altex :)) ca nu-mi amintesc. si.... am scos si tot parchetul. nici chiar asa. toata mobila intoarsa de pe o parte pe alta. azi mi s-a schimbat viata. maine imi dau din lucruri. ha. asa ca in seara asta nu dorm acasa. m-am mutat temporar la "jumatatea mea"/feminina. curios e ca azi, dupa ce mi-am spalat pacatele, ma duceam sa ma distrez. am avut chiar 3 invitatii. greu de onorat. se pare. imi pare rau. shit happens. acum.... partea trista a lucrurilor e ca.. pt prima oara m-am gandit la sinistrati...................................................................... creepy. naspa.

1 ....3......2.....1....4...

cand cineva iti spune ca esti beat.. nu crezi. nu? mai vine cineva si iti spune asta. spune chiar ca mirosi urat si ca ai nevoie de un dus. urgent. si ar fi ceva sa te bagi in pat pe urma. poate mai crezi. apoi toti prietenii tai iti vor spune, pe rand, acelasi lucru. berea nu e buna. nici ginul. sau ce dracu' ai apucat sa bei. as vrea pana la urma sa te resemnezi si sa te bagi in pat. sa te schimbi de hainele in care mirosul de "alcool" persista, sa te speli cu apa calda ( ca e cam frig afara) pe fata si sa te uiti in oglinda si sa plangi. sa-ti dai seama ca... esti beat. da. te-ai imbatat cu apa rece si trebuie sa te culci. maine o sa fie mai bine. poate o sa ai o durere mica de cap dar o sa treaca fast-forward.

omul din spatele talentului

da. oamenii care au un talent sunt mai interesanti, nu? parca atrag mai multa lume in jurul lor pt ca sunt "demni" de descoperit. pt ca nu sunt la fel ca ceilalti. ai impresia ca sunt persoane mai greu de descifrat sau pur si simplu pui pe seama "maretiei" talentului personalitatea si caracterul pe care il are. si uite asa, de ce nu, ti se intampla sa te indragostesti de... o persoana total fictiva. te indragostesti de ceea ce poate omul ala sa faca cu mainile, cu obiectivul, cu creionul, cu un pix/stilou etc, cu un pian sau cu o bucata de marmura.te indragostesti te o poza/fotografie, de un ritm de chitara sau de o voce care iti face pielea de gaina, de un tablou cu multa personalitate, de un text in care dragostea nu ar avea un contur mai adanc, de cuvinte goale care suna bine impreuna, de marturisiri triste si dureroase, pline de lacrimi amare si albastre.............. trebuie sa stii ca nu o sa te indragostesti niciodata de felul in care se poarta cu tine, de omul care merge cu tine la film.. cu care mananci inghetata, cu care faci dragoste. nu. te indragostesti de ceea ce tu nu ai sau de ce ai avut si nu ai dezvoltat cand trebuia. ti se pare ca ceea ce are omul ala e special si unic si in curand o sa devii lacom dupa geniul lui si o sa fii fascinat si o sa vrei sa aflii mereu mai multe despre el. si chiar si atunci cand o sa faca ceva mai aiurea o sa zici ca s-a intamplat doar o data si inca mai ai multe de descoperit. se poate sa iti placa de o persoana de genu' asta care sa fie cea mai oribila fiinta ever si sa nu poti sa percepi cum un monstru poate crea atat de demential... atat de frumos. inseamna ca frumosul asta vine din el si il vrei si u. tu stii ca e acolo si ca e si pt tine.vrei sa fii persoana care sa descopere omul genial din spatele artistului genial. crezi ca o sa poti? well.. dream on.

amantei mele cu drag"tag tag

ti-am zis vreodata ca tu esti mai buna decat mine?
ti-am zis ca esti mult mai frumoasa decat mine?
tu stii ca eu nu sunt deloc mandra de ceea ce fac, si nu imi place si ca nu as vrea vreodata sa fi ca mine?
tu stii ca ceea ce am eu nu e bun pt tine?
nu iti dai seama ca esti mai norocoasa decat mine?
stii ca si atunci cand pe mine ma tine cineva de mana eu sunt singura, in schimb tu nu o sa fi vreodata?
de ce incerci sa faci ce fac eu?
stii cum spiritul tau stupid de competivitate imi provoaca cel mai amar sentiment de ura?
stii ca asa o sa imi iei si nimicul pe care (nu) il am?
tu stii ca tu esti buna si eu sunt ingrozitor de rea?
stii ca eu am cosmaruri si noaptea iar tu pana si ziua visezi?
stiai ca mie nu imi place ceea ce iti place tie la mine?
nu vezi ca eu calc numai stramb in timp ce tu ai picioarele drepte?
nu imi simti mainile reci cand ale tale sunt atat de calde?
tu stii ca ceea ce eu am tu nu o sa duci lipsa vreodata?
tu ai idee cat ma infurie sa vad ca tu nu stii nimic din astea??
tu crezi ca esti reala?

come what may...

da ma. si l-am vazut dupa lungi câcâieli. ŞI a fost super mişto. chiar dacă e muzical. şi eu urăsc that kind. dar.. asta mi-a placut. asa fantezist cum imi place mie :D

remember this"

"if i should die this very moment... i wouldn't feel... for i 've never known completness like been here...rapped in the love of you...loving every breath of you.."

"the greatest thing you'll ever learn is to love and to be loved in return."

watch. it.

horror

exact ca un film urat. ca o carte proasta. ca un mar acru viermanos.. intr-o zi.. acum 2 saptamani parca, am plecat la o conferinta pe langa casa scanteii. adica la crowne plazza. bun. si cum m-am aranjat eu intr-o veselie, pantofii mei draguti, sacoul nush care, bluza aia.. bla bla.. parul.. asta pt ca oricum intarziasem ca un cur, am plecat de acasa. next stop: statie metrou aviatorilor, tre sa ma intalnesc cu oli. pff.. doar ca.. dupa prima statie de mers cu metroul.. mi-am dat seama ca.. da... imi lipsea ceva. ce putea oare sa imi lipseasca??? telefonul :(( deci, naspa. super aiurea. nu stiu cum am plecat fara el. ideea e ca vroiam sa ma intorc. dar cum sa ma intorc dupa el? urma sa intarzii si mai tare, sa nu mai ajung la timp la conferinta aia... prima impresie conteaza.. bla bla. si am inceput sa ma rog cu insisitenta la fortele nevazute din metrou si telepatice sa ma intalnesc cu cineva cunoscut caruia sa-i cer 2 secunde telefonul sa o sun pe ana. cobor la unirii. ochii mei zburau dupa fetze. nimic. mai merg,,, trec pe langa o tipa cu care m-am jucat in nisip cand eram mica. antipatica.pass. ajung in statie.. il vad pe un tip cu care am fost in liceu si care fusese indragostit de mine..dar eu, ciuma rea, m-am purtat aiurea. sa vb sau nu cu el ?? mmm... dupa 2 min de gandit la da si nu m-am dus la el. nici nu m-a recunoscut. apoi dupa ce i-am zis ce si cum.. tot ce a putut sa spuna a fost "arati altfel". mda. ok.. si apoi mi-a indrugat niste chestii cu suflete pereche si alte prostii.ca nu stiu eu cand o sa fie.poate si maine.. in fine.. important e ca pana la urma, desi am plecat cam prost de acasa am ajuns cu bine. adica tipul cu care m-am intal a vnt la timp, apoi pe seara ana a ajuns la timp la mc..si totul a fost ok. evident ca telefonul a sunat in ziua aia si oli a facut misto de mine. mult misto legat de asta. but shit happens. uimirea mea a fost sa ma vad intr-o ipostaza de genul asta, disperata si dependenta de comunicare, de un aparat si in continuare foarte orgolioasa....nici macar nu i-am cerut telefonul pana la urma.

ps: ieri a fost ziua laurei :) 20. happy bday sweety. (poza)

de la "sniff" la perfume

aseara vorbeam cu andreea. ea scrisese un blog despre.. parfumuri. si cum blogul ei miroase a ciocolata calda cu mult lapte, a coli de carte veche si flori de camp.. m-a rugat si pt mine sa scriu de al meu a ce miroase. si ce parfum/uri folosesc.
pai.. nu folosesc doar unul singur. si nici ea. asa.
1. freya - old passion.. clasa a 11a parca. de la mama. nu stiu clar a ce miroase. prima oara m-am dat la balul bobocilor parca :)) si l-am agatat pe andrei
2. rare pearls - asta e cva mai sofisticat ca miros. nici pe asta nu pot clar sa-l identific. stiu doar ca merge cu un costum.
3. pur blanca - asta imi place cam cel mai mult.si il folosesc cel mai des. si de mult. de vo 5 ani. atunci avea o sticluta albastra in forma de stea. inca mai am una. me love blue.
4. ice - si asta tot albastru e. ii placea lu' silviu. mda. nu m-am mai dat cu el de o groaza de vreme..

si totusi.. vreau un parfum de mosk alb. inca nu m-am sinchisit sa-mi cumpar.

blogul meu.. miroase a... albastru... si a sentimente inchise intr-o cutie cu amintiri.. a nostalgie si fericire de copil... a ger.. si a dimineata de august in brasov.. a asfalt ud dupa ploaie.. a iarba. si din cand in cand a scortisoara :) can u feel it??

ps: poza asta e tot ce am gas mai interesant. e afisul unui film pe care evident ca nu l-am vazut. dar mi-l iau. haha.
ps2: am vazut si filmul.. mm.. nu zic mai mult decat ca mi se pare socanta ideea.. mi-a placut. filmat misto. orgie la sfarsit. good.
tag cine-o vrea. :P

Ana si Dan

si uite asa a inceput povestea noastra. aici, in cadrul asta. povestea lor de fapt.eu doar am facut pozele

in lumea mea pe pasii tai

am inchis usa de la dormitor si m-am cufundat intr-o lumina bizara. nu e nici noapte.. nici zi. razele soarelui de afara nu mai patrund. nici becul de pe alee nu mai da un semn de viata.. e iarba pe jos. si multe frunze. se cuibaresc si ele sub papucii mei roz.. e moale.. si putin umed. parca nu miroase in niciun fel.. peretii albi parca ma ingroapa. incep sa vad.. si incerc sa ating cu mana.. degetele imi trec pe o suprafata rece.. ma inteapa.. imi dau seama ca e galben. fac pasii marunti.. ca ai tai, in intuneric. imi e frica sa nu imi pierd mirosul. da, miroase a fum. si a parfum de duzina. atat de cunoscut.. ochii mei caprui se fac turcoaz si pupilele se dilata. am marea in ei. si pe tine pe plaja. pescarusii danseaza cu tine, tu ii rogi sa-ti dea aripi dar ei nu vor..ei stiu ca daca ai zbura de langa mine as muri. mi-as pierde vazul , si mirosul si auzul.. si degetele.. si picioarele.. si nu as mai stii de mine. si nu as stii unde sa ma duc.. si as ramane dezbracata pentru tot restul vietii.. o melodie trista.. slaba.. se aude de sub pat. ma aplec sa vad ce e. sa stiu de unde suna. sunt o multime de cutii de pantofi.. si iepurasi de plus inghesuiti. sunt uitati de vreme.. ascunsi sub mormane de sentimente de ura si regret. incep sa ii dau la o parte.. sa caut in cutii. se aude.. din ce in ce mai tare. caut... si la un moment dat multe amintiri negre fara zambet isi iau zborul. au aripi mici de liliac. si ma sperii tare de ele. le intreb incotro.. imi zic ca se duc dupa licuricii tai. unde sunt ei? anul asta nu i-am vazut.. vreau si eu licurici albastrii in lumea mea pe urmele tale. am gasit-o. e ruginita. prafuita. miroase a flori uscate de pe un mormant. o pun la ureche la fel ca un copil ce-si asculta marea in scoica. se aude. se aude.. nu indraznec sa o deschid. dar vreau sa te gasesc. stiu ca de acolo de unde vine melodia esti si tu.. si rup hartia.si ma tai la deget in ata cu care e stransa. si imi curge sange. si ud cutia. si incep sa plang. si.. capacul cutiei sare cat colo si de acolo ies niste aripi roz.. ele duc ceva in mijloc.. se apropie de mine si pot sa simt caldura. mi se lumineaza fata. am uitat de tot. te vad pe tine in praful ala fermecat. imi e dor de alunita ta. imi placea sa-mi trec degetele prin parul tau si imi placea cand radeam.. si ne jucam.. si te rog nu pleca. aripioarele pleaca. au iesit pe geam. intra frigul si cateva frunze rele. ele imi spun sa ma bag in paturica si sa astept Somnul. el o sa ma farmece cu miros de cozonac si ciocolata calda. ma ridic trista cu parul plin de ate de paianjen.. am impresia ca totul se misca in jurul meu.. gasesc scarita spre locul acela albastru. sub cer..sub gaurile din el. si ma urc.. si ma ascund sub o patura de nori. si astept somnul. si ma rog la el sa te visez. si iar se aude melodia aia.. a ta.. si e cald.. si am pornit in lumea mea pe pasii tai.

choco fan.always.

mananc un mos craciun de ciocolata.chiar daca e octombrie. e octombrie, nu? si e plin. incredibil. cred ca asta m-a facut sa scriu blogul. ce poate sa fie mai bun decat ciocolata? hm.. nu raspunde, s-ar putea sa fie periculos. asa.. pai goana asta dupa dulce m-a facut duminica noaptea.. la 1 cam asa, sa umblu prin tot cartieru' dupa twix. da frate. si prin drumul asta haios.. care inceput cu benzinaria de peste strada, unde nu aveau, am mers la benzinaria de la diham, care era inchisa :)) si apoi la magazinul din coltz de la titan.. unde mi-au zis ca e duminica noaptea si ca ei nu au nimic dulceeeeeeeeeeeee!! inapoi la magazinul din statie... de la 335. nu au auzit ei de twix. si inca, cativa pasi inapoi la un alt magazin de pe aceeasi strada. am gasit maa!! twix d'asta mare chiar. si am mers in parc si am mancat.. acolo langa leagane ;) si... la un mom dat/...cum stateam pe spate si ciolfaiam privind luna, am vazut cum din bloc iese o lumina.. care se perinda peste tot. peste copaci.. blocuri.. peste mine.. si apoi am vazut o stea cazatoare. i made a wish. nu cred ca imi amintesc ce..dar ce mai conteaza :) mda. i need chocolate. aproape ca l-am terminat. andrei imi zice ca e expirat si o sa mor :)) iti las blogul meu. cu drag :P


ps: daca se poate asa cva.. una din masinile mele preferate... in ciocooooooo!! o sa visez dulce.

de ce blog???

zic de ceva vreme incoace ca blogul e de cacat. stiu ca zic asta si scriu totusi. desi as putea fi numita ipocrita. cred ca sunt la faza asta. si am stat si m-am gandit eu asa care e problema. de ce? de unde? adica... de ce scriu? de unde imi vin ideile? de ce imi vin? de ce nu imi place ceea ce scriu? de ce am impresia ca scriu numai si numai si nuuuuuuuuuuumai cacaturi? si cum saptamana asta am primit palma dupa palma ( nu la propriu ci pur si simplu din discutiile mele cu prietenii cu care nu m-am mai vazut de o caruta de vreme, a fost un fel de feed back.. din ce mi-au povestit ei m-am regasit si mi-am dat seama cate prostii am facut.. una tras otra) m-am hotarat sa ma trezesc. una vez por todas. asa.. ce e blogul pt mine? e un loc, e cva unde vreau sa scriu. imi place sa scriu. sunt eu aia care scrie. scriu pt mine. intre timp s-a dezvoltat si o curiozitate fata de ce cred ceilalti despre ce scriu eu. pot sa zic asa ca scriu bloguri din cls a 9a. na, pe atunci se chema jurnal. dar nu era tocmai un jurnal. scriam documente word ( avusesm si net, dar era dial up si rupeam telu asa ca ai mei m-au scurtat de la mail, deci modalitate de transmitere msj - doc word pus pe disketa, reply)... ce varza sunt. inainte de doc word am avut caietul. :) da ma.. am scris prima oara intr-un caiet A5 si prima "discutie" a fost despre nush ce emisiune pe care o ascultam eu atunci.. la radio. si mi se pareau haioase toate discutiile ( de mentionat, erau despre sex :)) ). si ma rog.. chestii... gen (parca) "imi place de tipul ala de la etajul 2. da... si rahat.. acum ce-o sa fac. da ma, ala de pe etaj cu noi.. stii clasa aia din colt.. pff". dar nu scriam de una singura. asta e partea cea mai interesanta. adica.. scriam cu raluca. aveam acelasi caiet de discutii. intre noi evident. a fost cea mai tare chestie. era cva foarte intim, un caiet pe care daca l-ar fi prins cineva s-ar fi rahatit de ras si mi-ar fi aflat toate secretele ( te intereseaza oare sa stii ca inca le mai am? ca is mai multe :P). si apoi.. de fapt.. sincer... nu stiu care e ordinea. daca a fost caietul sau docul word. poate isi aminteste raluca :) hello sister. asa.. si cum in caiet scriam cu nush ce culori, il faceam pretty, ardeam cate o pagina.. documentele word aratau si ele deocheate :)) fonturi.. poze.. cateva. de obicei d'alea de la insert. whatever. si apoi..de cand cu mssu.. intr-o zi am descoperit o steluta in dreptul unei pers din lista mea. guess wha? nu aveam 18 ani asa ca nu puteam sa-mi fac. primul meu blog a fost cva de genu o poza cu mine, cu ana si cu viky. deci fara nicio treaba. nu tu text, nu nimic. (am adaugat mai tarziu). si asa am continuat. mai aruncam din an in paste cate o chestie acolo. am inceput sa-i citesc blogul lui nisip care avea succes :)) inca are. cred ca atunci m-am prins oarecum ce inseamna un blog. si de cand am intrat la facultate.. mania blog is all over the place. ideea e ca eu am cautat in asta.. ce gaseam in caietele alea. asa cum am cautat in fiecare tip un dificil. asa cum am cautat in fiecare poza nemaintalnitul. asa cum am cautat in fiecare carte povestea cuiva. asa cum am cautat in fiecare film suferinta. asa cum caut.. si acum... cate ceva pe undeva. trebuie sa recunosc ca intre timp blogul a devenit .. o chestie atat de superficiala si ... de ochii lumii incat nu imi vine sa cred ce scriu aici. uite.. palma dupa palma.. ce am primit. don't get me wrong.. imi place sa citesc blogurile altcuiva.. cred ca si de aici toata nebuneala asta cu "blogul meu", cu blogosfera ma-sii... nu cred ca is prima si sg care se revolta din cauza unui blog. sau a blogului in general.. blogul e un fel de second life. numai ca e atat de public.. ca.. toti o sa stie pe cine iubesti, cine ti-a frant inima si cu cine te-ai culcat. si daca nu o sa o stie de la tine.. o sa o afle din blogul altcuiva ;) stii u.. lumea e mica. si curioasa. deci.. cu mare regret :)) yaeah right. nu cred ca o sa mai scriu. cel putin nu aici. in alta parte nu promit. sper sa am intotdeauna un telefon cu lanterna la dispozitie, o foaie si un pix/creion. sper sa am mereu idei. si sa pot sa mi le exprim. cred ca asta e primul blog sincer. si care defineste blogul. pt mine. so dunno.. take it or leave it. ur choice after all. somn usor. sau buna dimineata cel care citesti acum.

the end.

cosmar...

eram mai mica si eram pe holul liceului cu un tip. era foarte dragut. ne-am cunoscut in fata clasei mele in timp ce eu stateam atarnata de geam si el venea de la sport. mi-a zambit.. foarte tare. si mi-a adus cva dragut.. si acum mai am ce mi-a dat intr-o cutie mica, mov. si asa a inceput.. am inceput sa stam impreuna.. si sa vb.. sa ii lasam pe cei din jurul ns sa treaca pe langa noi.. si am fost la el acasa si am stat pe canapeaua lui portocalie si am ascultat muzica lui preferata.. si m-am holbat la volumele de nikita stanescu.. si la poze.. si mi-a aratat ce ii placea lui cel mai mult sa faca.. si langa canapea avea culorile cu care desena.. inclusiv un tablou mic cu un apus. facut de el. si mi s-a facut cald.. si era februarie. si am vorbit... si m-am despartit de prietenul meu de ziua indragostitilor... si tipul asta era.. perfect. si parca au trecut cateva luni si nu am fost impreuna.. doar ne-am cunoscut.. si ne-am zambit si ne-am petrecut tot timpul impreuna..si ne-am si certat.... si ne-am legat atze rosii de mana.. si am impartit tot ce aveam.. si m-am indragostit atat de tare.. ca atunci cand il vedeam ma sufocam de emotie. si imi placea parul lui lung si fin...si dupa ce l-am cunoscut si mi-am dat seama ce simt pt el nimic nu mai avea cum sa fie la fel.. pt ca era dificil..si mie imi plac persoanele imposibile pe care toate lumea le critica in care eu vad chestiile bune.......... si numai cu mine se purta asa.. si asta mi-a ramas bine in cap..el a fost roz..el a fost albastru.

si m-am trezit.. am zis cosmar pt ca nu l-am mai gasit. si am in cap imaginea lui perfecta. si imi e frica, ca nu o sa mai gasesc nimic la fel din tot ce a fost cu el... si cred ca o sa il caut in toti.. si asta nu e bine. si am promis ca o sa ii zic cand o sa il mai vad.. si totusi.. nu vreau sa se termine visul cu el.. vreau sa ramana ca pana acum..locked in my head........pfffffffffffff..... si asta era melodia.. "Sa pot sa te aleg dintr-o suta/ In ochi sa ai inima mea / Sa-ncerc sa ma ascund de iubire/ Dar sa nu te mai.. /Sa nu te mai pot uitaaaaa"
..si nici nu l-am uitat/.......