for all the come and go

prietenii sunt la mare cautare.eu stiu asta pentru ca mereu i-am avut. putini, multi, buni, rai, baieti, fete, au fost mereu acolo. de cand ma jucam in nisip si se certau fetele pe mine.. pana azi cand ii numar pe degete..si scad si in acelasi timp adun. am facut un cult al prieteniei si nu stiu si nici nu vreau sa stiu si nici sa-mi imaginez cum ar fi..daca nu as avea... macar un prieten. cum am iesit dintr-o prietenie mereu mi-a fost cineva alaturi ca sa imi dea o mana de ajutor, cineva care ulterior a fost prietenul/prietena meu/mea cel/cea mai bun/a. au fost oameni ca mine, oameni care au plans cu mine, oameni care m-au urmat si m-au incurajat, oameni care au stiut cand sunt roz si cand sunt neagra, oameni care mi-au dat sa mananc din hamburgerul lor sau mi-au cumparat ciocolata cand am avut pofta. au fost oameni care mi-au ridicat moralul ori de cate ori am avut nevoie. am mers la petreceri, am ras, ne-am imbatat, ne-am certat, ne-am criticat, ne-am impacat, ne-am scris biletele sau caiete, ne-am destainuit pana cand nimic nu ne-a mai diferentiat. am devenit una/unul. prietenia noastra e menita sa supravietuiasca anilor, si nu numai, trebuie sa devina si mai puternica, si mai puternica, pana cand o sa stim ca ne e imposibil sa traim separat. imi pare bine ca pot sa scriu aceste randuri pentru ca am avut norocul sa am prieteni buni, foarte buni, unici. mereu am zis ca people always come and go. si am crezut asta in proportie de.. 70%. restul era practic imposibil. ei erau prietenii mei. legat de ei nu am putut sa gandesc asa. era prea dureros si crud si nu.. nu se putea. apoi am realizat ca... people do come and go. umplu spatiile lasate goale de altii, umplu uneori mai mult de cat se poate sufletesc posibil si imposibil, sunt altii care atunci cand pleaca nu iau cu ei nimic, nu au ce lua din tine, si altii care te lasa cu aripile zdrobite. ideea e una singura.. adevaratii prieteni nu fac lucruri d'astea. they just don't bail on you. nu au cum. ei isi petrec viata lor cu tine, momente care intru apoi in cutia fermecata cu amintiri si dorinte. ei te cunosc si pe fata si pe dos. si te cunosc asa, numai asa, dupa cativa ani si dupa nopti nedormite impreuna, si dupa destainuiri fascinante. ei sunt unici. dar sunt peste tot. pentru oricine care stie sa ii aiba. sa si-i faca.. sa ii pastreze.. un prieten nu e numai din cuvinte. pe departe gandul. un prieten nu e cand vorbeste cu tine o data pe luna, iese cu tine doar pentru ca il cauti, sau te suna numai cand are probleme si nu vor alege niciodata intre tine si perechea lor. dar si ei sunt prieteni. nu ai mei. nu ai tai. ai cuiva. cu coborasuri si multe suisuri eu cred in tine, si in mine si in tine, si cred in prietenie. mai mult decat in orice. probabil ca asta e tot ceea ce stiu pe lumea asta. ca prietenii adevarati exista.

ps: culmea. dar nu atat de culmea. in timp ce scriam acest post am primit un mass: "Un simplu amic gandeste ca prietenia s-a sfarsit cand v-ati certat. Un prieten adevarat te suna dupa o cearta. Un simplu amic asteapta ca tu sa fii mereu acolo pentru el. Un prieten adevarat asteapta sa fie acolo mereu pentru tine... " e de la my secret friend. coincidenta? you name it.