Aşteptând la Arlechin

ti-ai imaginat vreodata cum e sa fii pe o scena de teatru jucand un rol important? iti imaginezi cum lumina reflectoarelor sta pe tine si esti in centrul atentiei si pana si cel mai mic gest al tau e observat de oamenii din public? oare cum te-ai simti atunci cand ai lega cele mai stranse prietenii cu colegii/colegele tale de scena? cum ar fi sa ai rivali/rivale? vezi bucuria de pe chipul oamenilor atunci cand tu canti sau tristetea din ochii lor atunci cand ochii tai lucesc si sunt plini de lacrimi? cum ar fi sa traiesti prin pielea fiecarui personaj pe care il interpetezi pe scena? cum ar fi sa adormi noaptea si sa auzi miile de palme care te-au aplaudat de-a lungul carierei tale? de cate ori ti-ai dori sa primesti flori? de cate ori ai vrea sa spui 3 cuvinte si sa capeti iubirea eterna a publicului? frumusete, bani, sex, faima, iubire, consacrare, amintiri fascinante, o viata glorioasa, turnee, celebritate, stralucire.. cam asa arata viata unui artist cand privesti din public. dar ei sunt mai mult
de atat. si ei imbatranesc.. daca vrei sa cunosti realitatea dincolo de cortina iti recomand calduros sa iti cumperi bilete la Teatrul National din Bucuresti la piesa "Asteptand la Arlechin". una din putinele piese de teatru care m-a impresionat pana la lacrimi.. :)

ps: multumesc tibi :)